25 mai 2009

Houston we have a problem.... Really, we have!

O scurtez un pic? O scurtez ca am de unde!

Eram in autobuz, locul unde poti intotdeauna sa gasesti nebuni. De fapt, rectific, mai nebuni ca mine. Cum ziceam, eram pe la Buda Pesta cand impreuna cu dragii mei frati, cu fratii mei albi, dar din pacate controlori pe desupra urca un nene care parea normal. Normal-normal, nu ca mine. Nu a trecut mult timp si misterul normalitatii lui si-a gasit naşu'. Vroia sa se aseze pe un scaun si ramane perplex! Nu era nici un loc liber! (Cred ca toate trollismele in autobuz incep de la un scaun, parca sunt blestemate). Concluzioneaza:

-Houston we have a problem! (si asta tipata nu zisa la volum normal). Se simte unul deranjat de vocea stridenta a respectivului si ii trage una: (o replica, nu o palma)
-Probleme ai tu!
S-a simtit saracul si nu putea sa nu dea si el un raspuns la flame starter:
-Da' ma, da' pentru mine exista tratament!

Exista si este unic! ( Ǝ! )