27 iul. 2009

Azi 2, maine ultima din concediu

Azi va zic doua, una din vacanta, alta de la metrou. Asa bre, e greu si bloggingul asta, te iei in pula cu altii, acuma cica se face virtual, nu mai e ca inainte. Intre timp ce ne masuram cojonesu' pe virtual si comentam aiurea, am timp sa va scriu si ceva ce am patit la metrou. Asta inseamna multitasking.

Acum cateva luni bune, sa zic... aprilie? Think so... mergeam cu metroul si vad pe una in fata mea. Cum am radar pentru chestiile astea, ma uit, admir, ma rog, ca un om normal si vad pe unu care incearca sa se bage in seama cu ea. Bah la prima vedere nu e nimic anormal, dar daca am ajuns sa scriu pe blog inseamna ca s-a intamplat ceva. Clar. Se apropie de ea, eu eram mai in spate, dar aud ce vorbesc. Asta baga vrajeala din aia ieftina:

el: Hey iubire, vad ca avem drum comun!
ea: Nu cred! Eu nu merg in pizda matii!

PWNED!!! Bhaha, stiti cum eram? Se uita lumea la mine cum radeam, se uita si aia, prea penal...


Vroiam sa va zic alta din concediu, dar nu stiu cand mai am timp si cealalta nu e asa interesanta.
In concediu mi-a fost dat sa traiesc cam ca in Bucuresti, difera doar locatia, adica nu prea scap de cocalici, tigani si pitipoance pe nicaieri. Cred ca am magnet la prosti, stiu eu de la ce mi se trage!
Cum ziceam... am vazut prea multe pentru niste ochi nevinovati de copil mic. Deja imi vine putina greata, dar cand eram acolo la fata locului, mi-a venit sa borasc cum n-am mai facut-o in viata mea, nici cand mancam ca porcu' si dadeam la boboci la 2 noaptea.

Se intampla intr-o marti, in Gura Humorului, in bazar (marti e zi de targ in GH). Nicio problema, mie nu imi plac bazarele, am zis ca stau afara, dar nah, am intrat putin, ca nu se putea intampla nimic rau, si oricum era in aer liber deci daca erau bosorogi multi care faceau pasu' si basina se risipea repede. Totusi ca masura de precautie mi-am luat si un contor Geiger. Ma plimbam si vad pe acolo niste blugi, pareau interesanti, doar vanzatorii erau niste ogligofreni. Ma uit, privesc, in spatele meu se auzeau manelele pe sistem, ca intr-un bazar de cacat.... Pe fondul de manele, familia oligofrena strangea marfa de la CIA intr-o duba alba. Dubioasa treaba, nu? Mie nu mi s-a parut la inceput, pana cand mama-oligofren i-a spus copilului-oligofren-obez sa o ajute pe sor-sa la strans. Sor-sa e mult spus. Ma uit si initial am crezut ca nu am auzit bine "sor-ta". Bineeeee, era prea de tot. Am vazut pe cineva cu parul lung, era imbracat in negru, ca de rocker si imi zic uite bre ce familie de cacat are si baiatu' asta, simteam mila pentru el, era singurul mai slab, etc. NU, nu sunt ghei. S-a intors si m-am speriat. Nas ascutit, ochi de betiv... cacat, nu mai imi era asa mila, dar cand am auzit "Copile, nu o ajuti pe sor-ta" urmat de un nume feminin, mi-am dat seama ca ceva nu era in regula si mi-a venit borarea. Baiatul era de fapt fata, sau fata era baiat, nici nu stiu ce sa zic. Tate nu avea, la cur nici nu am vrut sa ma uit.... Pe scurt: era travestit/travestita. Fondul de manele era insuportabil, caldura de afara incepea sa faca ravagii iar gandul ca mi-a fost mila de un travestit (travestit, nu ghei!!!) mi-a accentuat sentimentul de dat la boboci. Vroiam sa imi dau drumul pe blugii oligofrenilor, pe fata lor, pe travestita de fi-sa/su.
Am cautat repede in playlist Pink Floyd, ca tot facusem misto cu cateva minute de vanzatoarea de la standul cu manele intreband-o daca are The Wall.

Pac-pac.