21 mai 2010

Bai coaie...

Mergeam pe strada azi, venind de la liceu. Si ce vad fratii mei albi? Erau doi homleși/bagabonți, ziceti-le cum vreti. Stateau pe banca si erau beti. Pe langa asta, erau fericiti. Da cois, erau fericiti. Se luara de gat (chiar daca erau amandoi barbati), se pupara pe obraz ca italienii parca nu se mai vazusera de ceva timp si erau fericiti. Da ma, era momentul lor, moment in care erau fericiti, se bucurau de clipa, chiar daca bautura ia- ajutat. Si mi-a trecut prin minte ceva filozofic: Coaie, in saracia lor, in viata mizera si de tot cacatu' ce o duceau, in viata in care nu stii daca mai apuci ziua de maine sau daca ai ce manca pe maine, in tot cacatu' (as in "shit" la figurat) de pe strada, in toti mortii ei de treaba, oamenii aia erau fericiti. Cois... nu le pasa de nimic, efectiv traiau clipa, poate peste cateva momente mureau, dar mureau fericiti.

-O sticla de bere: 5 lei.
-Mancare: 10 lei.
-Sa stai cu prietenul tau bagabont de gat si sa razi impreuna cu el: Priceless....

Bucura-te ca s-a intamplat, nu fii trist ca s-a terminat. :D