16 nov. 2010

Vecini. Partea 4.

Partea in care se apropie Craciunul iar pomul joaca rolul unui butoi cu varza. Porcul fiind vecinul de la 4. Cel cu harbul de vara trecuta. Da, da, tineti minte bine, ala cu pasaricile.

Ajung ieri acasa si dau sa intru pe scara. In fata mea coboara nimeni altul decat Coilă. Cu nevasta. Nu imi tin usa, da' oricum vroiam sa testez daca am pilit bine cheia de la intrare, ca tot ramanea agatata. Dar asta e alta poveste. Si intru si eu cu cheia mea, ca un om normal in casa scarii. Mai bine nu intram. Coilă stia ceva, stia de ce a vrut sa mai astept putin afara. Pentru ca fix in clipa in care am intrat pe usa, m-a pălit un miros naspa. Prima data am crezut ca s-a basit Coițe. A doua oara am crezut ca s-a basit nevasta-sa! Pe urma m-am gandit ca s-au basit in familie! Putea coaie in scara aia de zici ca au venit extraterestii! Am crezut ca a venit Prometeu si s-a razbunat pe noi! Scara 4 devenise noul Palermo al basinilor. Am scapat cu greu de molii de gaz si am ajuns acasa cu ultimele suflari. Pentru ca respiram in pumni. Bomba chimica, sa-ti bagi pula. Coilă spera sa se duca mirosul pana cand intram eu in bloc. Ei bine, s-a dus. Pe toata scara. :lol: . Am tras concluzia ca "o basina bine plasata la timpul ei, pălește pă cine vrei."

Dar asta nu e tot! Azi de dimineata mirosul inca era acolo. Intr-o concentratie mai mica de gaz, dar, tot se simtea. Imi era frica sa aprind lumina pe scara. Pizda masii, pai cine stie ce mananca avocatu' si facem si noi ca aia de au taiat o teava de gaz. Cu gazul neoprit. Multa minte nu se cere, prost sa fii, noroc ca esti. Totusi mi-am dat seama ca nu putea fi avocatul de vina. Ciii, un butoi cu varza. De ce? Pai simplu, oamenii mai vorbesc pe scara, deci fac curent cu usa de la intrare. Si pentru ca singurul om care putea face asta, se afla pe scara mea. Adica, damigene de vin pe balcon, cheliosi pedofili la parter, etc. Nu vorbim de Popesti. Si nici de baba nebuna care stie intotdeauna ce se intampla pe scara. Fiecare bloc/scara ii are. Vorba aia, de ma scol, pe multi am sa Popesc. Si asa a fost. Iar legat de baba care nu doarme niciodata, vorba aia: proasta satului, proasta satului, nu le pricepe da' le vede.

Si sa revenim la butoiu' nostru. E acolo, ce cacat sa va zis de el? E plin cu varza si pute! Am zis ca o sa-i fac cado intr-o zi, o flegma de Craciun. Flegma de Craciun vedeti voi, are in ea ceva special, in afara de apa si electroliti, are in ea spiritul Craciunului, spiritul cu care ierti oamenii pentru ce ti-au facut. Il iert pe vecinu' meu ca parcat pe locul meu, dar nu oricum, ci in spiritul Craciunului!